Pe la sfârșitul anilor '90, "profeții tehnologici“ care începeau să își facă apariția timid și în România prevesteau la unison: "Dacă nu ești online, nu exiști!". După 20 de ani, enunțul este, evident, perimat – business-urile locale care nu integrează cât de mică, sunt din ce în ce mai puține.

Prorocirea s-a adeverit, dar prezicătorii nu au dispărut, ci doar și-au actualizat „obiectul muncii“. Iar noua formulă sună cam așa: "Dacă nu ești în Cloud, nu..."

Punctele de suspensie nu sunt întâmplătoare, pentru că percepția pe care o au organizațiile este foarte diversă. Unii asociază Cloud-ul cu agilitatea și viteza de reacție, alții cu scalabilitatea și flexibilitatea, pentru unii primează controlul costurilor, pentru alții – accesul la inovație.

Cu toții au dreptate, și așteptări, și temeri... mai mici sau mai mari, mai mult sau mai puțin justificate.

Însă la fel de adevărat este că nu toate companiile sunt pregătite și, mai ales, dispuse să renunțe la investițiile hardware și software făcute deja pentru a se muta cu totul în Nor. Și e firesc să fie așa – tranziția în Cloud este un proces „delicat“, care necesită nu doar o pregătire atentă, ci și abilități și competențe specifice, pe care puține companii le dețin in-house.

Știu că afirmațiile mele contrazic, parțial, "mantrele" vendorilor de servicii Cloud, care includ formule magice precum simplitate, acces cvasi-instant, rapiditate, costuri transparente, disponibilitate, reduceri CAPEX etc.

Repet însă avertismentul din titlu: Cloud-ul este pentru toată lumea, dar nu pentru orice. (Formularea nu îmi aparține, dar am preluat-o pentru că are valoare de axiomă.)

Concret – tot mai multe companii românești folosesc „din Nor“ aplicații de e-mail, suite Office, soluții de colaborare sau chiar de backup. (Dacă nu sunteți convinși încă de utilitatea și, mai ales, de necesitatea backup-ului, aruncați o privire aici și poate vă schimbați părerea.)

În cazul firmelor apărute după 2015, paleta se extinde rapid cu aplicații CRM livrate as-a-Service, soluții de securitate, sisteme ERP etc.

Dacă ne uităm însă la companiile cu 10-20 de ani de activitate pe piață, vedem că puține sunt dispuse să își mute în Cloud serverele de producție, bazele de date sau aplicațiile critice de business.

Și e normal să fie așa – fiecare companie migrează către Cloud în ritmul și în funcție de nevoile pe care le are. Iar experiența pe care am dobândit-o la PRAS ne-a demonstrat că nu există o rețetă universal valabilă pentru toate organizațiile. Desigur, replicăm metodologiile și bunele practici pe care le-am definit și validat în timp, dar primul lucru pe care îl facem pentru orice client este să stabilim echilibrul optim între cerințele și nevoile reale pe care le are. Și facem asta ținând cont de cât de pregătită și dispusă este sa facă pasul către Nor.

Pentru că, cu toată adopția extinsă a serviciilor Cloud la nivel global și local, companiile sunt reticente încă. Și motive sunt multe, variate și... justificate:

• Vizibilitatea redusă și controlul limitat asupra datelor stocate și generate în Cloud;

• Lipsa de experiență în gestionarea costurilor serviciilor livrate din Cloud;

• Problemele de conformitate cu standardele și normele din domeniul lor de activitate;

• Competențele insuficiente pe zona de securizare a accesului și utilizării aplicațiilor gazduite în Nor;

• Dificultăți în integrarea soluțiilor livrate as-a-Service cu sistemele on-premises și, mai ales, cu aplicațiile „legacy“;

• Abilități limitate și intrumente inadecvate pentru managementul mediilor multi-cloud.

Sunt probleme specifice mediului Cloud pe care unele companii le cunosc prea puțin, iar altele le descoperă pe propria piele. Noi, la PRAS, am învățat cum putem să ajutăm ambele categorii de organizații și să le oferim garanția că fac cele mai bune alegeri.

O parte din „lecțiile“ învățate le vom prezenta, în timp, aici pe blog. Dacă însă nu aveți răbdare și vreți să aflați mai repede cum vă putem ajuta, contactați-ne.