„Virtual Reality will become something everyone wants before it becomes something everyone can afford. “

Profeției emise de Luckey Palmer, fondatorul Oculus VR, i-au trebuit cinci ani ca să se materializeze. Un cincinal în care teama de efectele nocive pe care realitatea virtuală le poate avea asupra omenirii nu a dispărut. Există și acum pesimiști care susțin că VR-ul este un „amplificator de fantezii“, care ne va face dependenți de experiențele artificiale și ne va transforma într-o turmă de „passive-electronic-junkies“. Sau, în cel mai bun caz, în figuranți într-un Matrix global, în care Big Brother ne va controla modul în care gândim, trăim, muncim...

E adevărat, unii sunt mai puțin sumbri și critică într-un mod mai nostim. Precum Scott Adams – creatorul lui Dilbert –, care a emis și el un verdict memorabil pe subiect: „When Virtual Reality gets cheaper than dating, society is doomed“. Formularea lui Scott nu e doar amuzantă, ci conține și o doză solidă de adevăr: în urmă cu doi ani peste 40% dintre americani foloseau serviciile de online dating și o treime din relațiile finalizate cu căsătorii în State începuseră pe internet. Iar VR chiar îi poate ajuta pe pretendenții la căsnicie, oferindu-le experiențe personalizate și posibilități variate de interacțiune.
Există desigur și abordări mai savante ale conceptului de Virtual Reality. De exemplu, omniștientul Bill Gates este de părere că în realitatea virtuală suntem cu toții creați egali, iar acest lucru poate ajuta societatea să adreseze unele probleme sociologice pe care nu a reușit încă să le rezolve în lumea fizică, reală.
Ce-i drept, sintagma „realitate virtuală“ este o contradicție în termeni care încurajează divagațiile socio-filosofice. Explicabil, având în vedere că „nașul“ ei a fost Jaron Lanier, specialist în „Computer philosophy“ și fondatorul VPL Research, una dintre primele companii care au comercializat echipamente VR.

Realitatea virtuală a depășit însă stadiul de buzzword, hype, pretext de critici și speculații ș.a.m.d. și are din ce în ce mai multe aplicații concrete.
Analiștii de la Capgemini susțin chiar că VR-ul va deveni anul acesta o tehnologie mainstream în mediul business. Estimarea datează din 2018 și nu a luat în calcul efectul amplificator al Pandemiei, ci se bazează pe faptul că 82% dintre organizațiile care investiseră deja în AR/VR obținuseră beneficii care le atinseseră și chiar depășiseră așteptările. (Augmented Reality este o „rudă“ apropiată a VR-ului, în care realitatea nu este „virtualizată“, ci doar îmbogățită cu conținut generat de computer și suprapus peste „contextul“ fizic real.)
Cei de la Capgemini își susțin estimările cu exemple de calibrul Porsche, unde tehnicienii utilizează ochelari AR pentru a vizualiza schemele de asamblare. Sau Airbus, unde lucrătorii care asamblează componentele utilizează echipamentele VR pentru a avea acces la modelul 3D al aeronavei, timpul necesar inspecției fiind redus de la trei săptămâni la trei zile. De altfel, 75% dintre companiile care au participat la studiul realizat de Capgemini și care aveau implementări AR/VR de amploare raportaseră câștiguri operaționale de peste 10%.

În ultimii trei ani scenariile de lucru s-au diversificat exponențial. Am selectat câteva domenii în care aplicațiile AR/VR sunt cele mai utilizate în prezent:

  • Producție și proiectare. Crearea de prototipuri la scară reală este un proces de durată și costisitor, care poate fi înlocuit cu aplicațiile VR de modelare 3D, integrate cu soluțiile de inginerie. De exemplu, Airbus folosește VR-ul nu doar pe linia de asamblare, ci și pentru proiectarea și testarea cabinelor de pasageri, dar și pentru realizarea operațiunilor de mentenanță. La momentul actual, aplicațiile AR/VR sunt utilizate pe scară largă pentru realizarea operațiunilor de mentenanță la distanță, îmbunătățirea proceselor de colaborare, troubleshooting și inspecție, instruire a personalului etc.
  • Educație și pregătire profesională. Eficiența învățământului online, soluție impusă de Pandemie, poate fi îmbunătățită drastic prin utilizarea tehnicilor de realitate virtuală care cresc nivelul de interactivitate al orelor, dar și gradul de implicare a elevilor. De exemplu, aplicațiile AR/VR au o contribuție din ce în ce în mai mare în procesul de învățare și instruire a viitorilor medici și a personalului medical, care poate utiliza modele virtuale pentru a se pregăti pentru intervențiile în lumea fizică în timp real. La rândul lor, forțele de ordine folosesc aplicațiile AR/VR pentru a-și instrui personalul și simula diverse scenarii de antrenament, în timp ce simulatoarele au devenit ceva uzual în instrucția forțelor armate. Aplicații similare sunt utilizate și pentru training-ul celor care lucrează în medii cu nivel mare de risc. Dar și Wallmart a folosit, în 2017, un sistem VR de training pentru a-și pregăti staff-ul să facă față campaniei de vânzări organizate de Black Friday.
  • Arhitectură și construcții. Aplicațiile VR facilitează proiectarea, prezentarea și experimentarea schimbărilor în timp real în proiectele de arhitectură și construcții. Modelele 3D sunt folosite de ani buni în aceste domenii, însă, în combinație cu tehnologiile de realitate virtuală, oferă posibilități nelimitate de exploatare.
  • Comerț (online și retail). IKEA a făcut deja istorie în domeniu, când a lansat în 2016 Reality Kitchen Experience, un magazin virtual pe care clienții îl puteau explora, examinând produsele cu ajutorul echipamentelor VR. Potențialul este însă nelimitat, de la showroom-uri auto, unde autoturismele pot fi nu doar inspectate în detaliu, ci chiar conduse, până la magazinele care comercializează produse vestimentare, care pot fi probate și modificate după dorința cumpărătorului.
  • Real estate. Echipamentele AR/VR elimină corvoada întâlnirilor cu agenții imobiliri pentru a vizita locațiile care se doresc a fi închiriate sau achiziționate. Acum clienții pot realiza tururi virtuale la orice oră doresc, pot viziona planul casei în timp ce se plimbă prin ea și avea acces instant la informații despre furnizorii de utilități și servicii disponibili în zonă, despre vecini, magazine, mijloace de transport etc. Atenție însă! – agențiile imobiliare vă pot influența decizia apelând la serviciile designerilor de interior, pentru crearea și plasarea de obiecte virtuale în decorul real. Casele astfel „aranjate“ se vând cu 80% mai repede, iar serviciile de Virtual staging nu sunt scumpe.
  • Turism. Realizarea de tururi virtuale a reprezentat, în ultimul an, o oportunitate reală de promovare pentru agențiile de turism, hoteluri, muzee, organizatori de festivaluri etc. Posibilitățile de interacțiune sunt nelimitate – pentru inspirație aruncați o privire peste campania VR a aeroportului Incheon din Coreea de Sud. Și apropo de rezultate, cei de la Thomas Cook au început să testeze posibilitățile oferite de VR încă din 2015 și au obținut o creștere cu 190% a rezervărilor pentru excursiile în New York după ce clienții au testat timp de 5 minute experiența VR „Try Before You Fly“

Lista este însă mult mai amplă, partizanii realității virtuale susținând că valoarea generată de tehnologiile AR/VR este limitată doar de imaginația celor care le dezvoltă.
Unii spun că realitatea virtuală este ca și cum ai visa cu ochii deschiși. Alții, că dacă visezi ceva, atunci VR o poate face. Noi spunem doar că în realitatea virtuală, a vedea înseamnă a crede.