Share

 

În România, lipsa interoperabilității sistemelor informatice îi face pe cetățeni să stea la coadă la ghișee, să adune dosare cu acte „în original și copie“, să aștepte după ștampile și semnături, pauze de masă, concedii medicale etc. Situația tinde se să schimbe, atât sunt presiunea ”consumatorilor„ cât si a legislatiei.

Migrarea interacțiunii pe Internet și portalurile online dezvoltate rapid de numeroase instituții publice au oferit o alternativă rapidă, eficientă și ușor de utilizat la metodele birocratice tradiționale.

Este adevărat, un impuls consistent în acest sens a fost dat și de Ordonanța de urgență nr. 38/2020, care a impus instituțiilor publice obligația de a primi online documentele semnate electronic de persoanele fizice și juridice.

O schimbare mult mai mare va genera Legea Interoperabilității atunci când va fi dată în utilizare Platforma națională de interoperabilitate. Actul normativ promulgat în vară prevede că, din momentul în care platforma va fi funcțională, autoritățile și instituțiile care oferă servicii publice vor trebuie să se conecteze la ea și să o folosească pentru că nu vor mai avea dreptul să solicite persoanelor fizice și juridice dovezi sau certificări ale datelor deja colectate sau create de instituțiile statului.

Și la nivel european sunt noutati: la sfârșitul lunii noiembrie, CE a aprobat Interoperable Europe Act, o nouă inițiativa care urmărește crearea unei rețele intra-comunitare ce va conecta sistemele administrațiilor publice naționale ale statelor membre pentru a asigura schimbul transfrontalier sigur de date și furnizarea fără întreruperi de servicii publice dincolo de frontiere.
Inițiativa prevede că, pentru aceasta, fiecare stat membru UE va fi obligat să:

  • interconecteze propriile soluții de interoperabilitate pentru serviciile digitale cu alte sisteme de date din sectorul public european,
  • monitorizeze și să raporteze periodic nivelul său de interoperabilitate,
  • numească un coordonator național pentru problemele de interoperabilitate din sectorul public.

Lucrurile încep să se miște…

Sub presiunea creată de cererea tot mai mare, dar și de obligațiile legale, instituțiile publice din România încep să perceapă tot mai acut interoperabilitatea ca pe o necesitate. Mai ales că interconectarea extinsă la nivel național a sistemelor informatice și a bazelor de date pe care le operează, a aplicațiilor și serviciilor generează beneficii nu doar la nivelul cetățenilor, ci și pentru instituții. Printre aceste beneficii se afla:

  • cooperarea mai simplă și mai eficientă
  • reutilizarea și partajarea unei game extinse de date și documente,
  • recepționarea, procesarea și soluționarea mai rapidă a solicitărilor
  • Reducerea gradului de încărcare a funcționarilor publice
  • Creșterea nivelului de calitate al serviciilor publice livrate.

Un exemplu în acest sens este Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, care în mai a.c. a demarat un proiect de dezvoltare a unei platforme de interoperabilitate și interconectare între minister și instituțiile din subordine, dar și cu alte alte instituții la nivel central și local, precum și cu sisteme omoloage la nivel european.

Prin acest proiect, MMSS urmărește să:

  • Simplifice depunerea on-line a cererilor de asistență socială și servicii sociale,
  • Permită consultarea on-line a dosarelor de către cetățeni sau întreprinderi,
  • Constituie și utilizeze dosare electronice ale beneficiarilor de servicii sociale.

La rândul său, Oficiul Național al Registrului Comerțului derulează un proiect amplu de digitalizare și interconectare care va asigura:

  • Simplificarea procedurii de constituire a societăților prin realizarea ei integral on-line,
  • Eliberarea documentelor emise de ONRC (și) în format electronic (ca de exemplu Certificatul Unic de Înregistrare - CUI),
  • Interoperabilitatea Registrului beneficiarilor reali cu sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali din statele UE,
  • Interoperabilitatea Registrului comerțului cu sistemul de interconectare a registrelor din țările membre.

Unde apar provocările

Deși cadrul legislativ există, adopția interoperabilității în sectorul public trenează încă. Lentoarea este însă explicabilă, având în vedere că proiectele de interoperabilitate din administrația publică vin la pachet însă cu o serie de provocări specifice.

Pe de o parte este vorba de eterogenitatea sistemelor informatice deținute și operate de instituțiile publice din România. Cadrul Național de Interoperabilitate (CNI), aprobat prin Hotărârea de guvern nr. 908/2017, nu a reușit să genereze abordarea unitară și standardizată dorită de oficialități. Așa că, în prezent organizațiile publice trebuie să rezolve, înainte de orice, problemele de interoperabilitate tehnologică: de conectivitate, compatibilitate, protocoale utilizate, sintaxe comune pentru date, standarde pentru mesagerie etc.

Apoi, lucrul în colaborare necesită adoptarea unui cadru adecvat, flexibil și sigur asupra căruia sa se pună de acord atât instituțiile interconectate, cât și autoritățile de reglementare în domeniu.

Nu în ultimul rând, interconectarea sistemelor informatice generează riscuri de securitate pe care legiuitorul nu le-a scăpat din vedere. De exemplu, Art. 23 din Legea Interooperabilitatii prevede că instituțiile publice care dețin registre de bază au obligația să asigure accesul la datele din acestea cu respectarea standardelor de pentru asigurarea integrității și confidențialității datelor cu caracter personal și a cerințelor de securitate cibernetică prevăzute în legislația națională și europeană.

Respectarea tuturor acestor condiții necesită niveluri de experiență și competențe tehnice care s-ar putea să depășească abilitățile departamentelor IT interne din instituțiile publice.

Dacă vă confruntați cu astfel de limitări, contactați-ne – avem referințe solide în domeniul public și soluții flexibile, care pot fi adaptate nevoilor specifice și bugetelor disponibile.