E o întrebare perfect justificată dacă luăm în calcul reacţiile pe care le generează Bitcoin, cel mai popular produs derivat al tehnologiei blockchain.

De exemplu, în februarie a.c., Banca Naţională a României a ieşit la rampa cu o nouă poziţie în legătură cu monedele virtuale. Nouă, pentru că încă de acum trei ani BNR îşi afirmase punctul de vedere printr-un comunicat în care afirmă că: "Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării şi a supravegherii, spălarea banilor, finanţarea terorismului, volatilitatea preţului şi lipsa unei securităţi adecvate". (Pentru conformitate, puteţi citi comunicatul aici)

Să revenim însă în actualitate. Anul acesta, poziţia băncii s-a nuanţat. Spălarea banilor şi terorismul au trecut în plan secund, accentul fiind pus pe faptul că monedele virtuale sunt "active speculative, extrem de volatile și riscante" care pot genera riscuri "financiare şi reputationale la nivelul deţinătorilor". Ca urmare, BNR "descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale". (Argumentaţia succintă a BNR poate fi citită aici

Acum, trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului – riscurile nominalizate de BNR vizavi de monedele virtuale sunt reale.
"Wall Street Journal" tocmai ce a publicat un articol intitulat "The Crypto Crime Wave Is Here" care explică pe larg cum bitcoins şi altcoins (altcoins sunt celelalte peste 1.300 de monede virtuale existente la ora actuală) sunt folosite pe larg de traficanţii de droguri, crima organizată, hackeri, terorişti s.a.m.d.
Şi cei de la MIT Technology au publicat recent un articol ("True scale of Bitcoin ransomware extortion revealed") în care demonstrează de ce hackerii din spatele atacurilor ransomware solicita recompensele în bitcoins.
Despre volatilitatea criptomonedelor cred că nu mai e cazul să discutăm. Fluctuaţiile de valoare ale altcoins i-au pus pe mulţi pe gânduri (pe unii chiar "pe butuci"). Şi dacă tot am apelat la "referinţe externe", citiţi şi în MarketWatch cum tranzacţionarea bitcoin-ul îţi poate afecta sănătatea mentală.

Aşa cum spuneam, avertismentele vizavi de bitcoins & altcoins sunt justificate.
Dar luări de poziţii precum cea a BNR sau articole de tipul celor din care v-am tot citat afectează inevitabil şi capitalul de încredere al tehnologiei blockchain. Ori, potenţialul acestei ei este uriaş.
Nu cred că foarte mulţi dintre cei care tranzacţionează Ether (ETH) în România (şi lucrul acesta chiar se întâmpla, altfel de ce ar mai fi luat poziţie BNR...) chiar sunt preocupaţi de cum funcţionează Ethereum. Sau despre cât de revoluţionare sunt conceptele de "Smart contracts" şi DAps (Descentralized Apps) pe care le foloseşte. Sau de faptul că ideea care stă la baza blockchain – de a crea un sistem descentralizat în care orice încercare de frauda este tehnologic imposibilă – a generat deja câteva zeci de proiecte cu potenţial uriaş de dezvoltare. Precum Golem, care are ca obiectiv crearea unui supercomputer mondial, accesibil de oriunde. Sau OmiseGo – un sistem de tranzacţii financiare sigur, rapid şi cu taxe modice. Sau Gnosis – un sistem de descentralizat de analiză predictivă. Sau Melon, sau Lynyr, sau Storj, sau...
Daţi o căutare după "Ethereum projects" şi sigur veţi găsi câteva idei care vi se vor părea cel puţin interesante.

Lucrurile se mişcă rapid, extrem de rapid în lumea blockchain.

După ce Ether a ieşit pe piaţă în 2015 (şi în 3 ani câştigat o valoare de piaţă de 68 de miliarde USD), analiştii au prezis că noua vedetă va detrona rapid "clasicul" Bitcoin (care e tranzacţionat din 2009 şi cotat la o valoare totală de piaţă de 140 miliarde USD).
De anul trecut însă şi Ethereum are un "challenger" – DFINITY, considerat a fi exponentul celui de al treilea val al tehnologiei blockchain. DFINITY introduce un alt concept, cel de "Blockchain Nervous System", şi are un obiectiv extrem de ambiţios – de a construi un sistem Cloud descentralizat înzestrat cu propria inteligenţă, un soi de computer blockchain uriaş pe care să poată fi rulate sisteme IT de tip enterprise, indiferent de nivelul lor de complexitate.
Este o schimbare radicală fată de sistemele Cloud centralizate, cum sunt cele de tipul Amazon Web Services. Şi este o opţiune cât se poate de viabilă dacă ţinem cont de faptul că, deşi nu are niciun an de când a ieşit pe piaţă, a strâns deja finanţări de peste 100 de milioane USD. 61 de milioane au venit la începutul lui februarie de la Andreesen Horowitz şi Polychain Capital. Iar faptul că un investitor de talia lui Horowitz a decis ca DFINITY să fie prima sa investiţie într-un token a crescut rapid capitalul de imagine al challenger-ului.

Sunt proiecte cu obiective ambiţioase. Dar exista deja iniţiative cu rezultate concrete.

De exemplu, luna aceasta De Beers, una dintre cele mai mari companii din industria pietrelor preţioase, care controlează 35% din piaţa diamantelor, a anunţat că testează un sistem blockchain propriu, Tracr, pe care îl va folosi pentru a asigura garanţia tranzacţiilor şi pentru a avea trasabilitate maximă asupra provenienţei. Cinci dintre cei mari producători de diamante – Diacore, Diarough, KGK Group, Rosy Blue NV şi Venus Jewel – s-au raliat deja la iniţiativa De Beers.
Nu este singura iniţiativă – luna trecută un alt consorţiu din industria bijuteriilor a anunţat lansarea TrustChain Iniţiative, care utilizează serviciile Cloud ale IBM blockchain pentru a le permite clienţilor să verifice provenienţa colierelor, braţărilor şi inelelor de aur cu diamante pe care le achiziţionează accesând o platformă online.
Dacă într-o astfel de industrie, precum cea a pietrelor preţioase şi bijuteriilor, unde securitatea este un element-cheie al business-ului, tehnologia blockchain este folosită şi valorificată, înseamnă că oferă garanţii solide.
Şi lucrul ăsta a fost conştientizat de câţiva ani de guvernele mai multor ţări.
• Suedia testează deja utilizarea tehnologiei blockchain pentru crearea unui nou registru funciar. Georgia a făcut-o deja.
• Estonia foloseşte o tehnologie similară pentru dosarele medicale ale pacienţilor.
• Marea Britanie utilizează un sistem de tipul Blockchain-as-a-Service (BaaS) pentru a monitoriza acordarea ajutoarelor de sănătate şi granturile de împrumut pentru studenţi.
Chiar şi conservatoare Elveţie şi-a manifestat interesul pentru tehnologia blockchain şi a creat un Crypto Valey în oraşul Zug, unde a atras start-up-uri bine cotate din acest domeniu (precum Status, ShapeShift, Bancor, iProtus sau Melonport).
Ucraina, Dubai, Cipru, Singapore sunt alte ţări care investesc serios în blockchain la nivel naţional.

Ce face România în această direcţie nu v-aş putea spune.
Însă vă pot spune ce facem noi la PRAS, testam intens noile tehnologii blockchain şi posibilele scenarii de utilizare.

Motivul e simplu: viitorul începe azi.