Anul acesta se împlinesc 10 ani de la realizarea primei tranzacții a unei monede virtuale: în aprilie 2010, 1 Bitcoin era vândut la 0,03 USD. Astăzi se tranzacționează la peste 10.000 USD!
Cu toate acestea, deși criptomonedele au devenit o realitate curentă, iar blockchain – tehnologia din spatele lor – a fost prezentă constant în „Top 10 disruptive trends“, tot mai mulți sceptici se întreabă dacă aceasta chiar livrează ceea ce promite.
Ce-i drept, critici existau de mai demult – un studiu realizat de Deloitte în 2017 arăta că, la acel moment, șansele de supraviețuire ale proiectelor blockchain erau extrem de scăzute:
Între timp situația a evoluat în bine, dar și pledoaria criticilor s-a îmbogățit cu argumente actuale.
Cum ar fi faptul că tehnologia blockchain este, prin natura sa, incompatibilă cu cerințele GDPR, care prevăd dreptul oricărui cetățean de a fi uitat. Ori blockchain tocmai acest lucru nu îl poate face – să uite sau, mai precis, să șteargă sau să modifice definitiv evidența unei tranzacții realizate.
Mai mult, în rețelele blockchain utilizatorii nu sunt anonimi, ci... pseudo-anonimi. Dar nu în sensul prevăzut de GDPR, ci în ideea că identitatea fiecărui utilizator este asociată unui cod numeric. Iar dacă cineva stabilește conexiunea dintre nume și numărul respectiv toate acțiunile utilizatorului din acea rețea devin vizibile. Și lucrul acesta este posibil, după cum au demonstrat încă de acum trei ani cercetătorii de la Qatar University.
Apoi este vorba și de costurile de mediu pe care le generează utilizarea blockchain în realizarea plăților – cea mai populară impementare a tehnologiei. De exemplu, o plată realizată utilizând un card VISA consumă 0,002 kilowatti pe oră; folosind Bitcoin – 906 kilowatti pe oră (Mai multe detalii despre cât de rău arată bilanțul energetic al Bitcoin găsiți aici).
Criticile sunt pertinente și explică de ce în cel mai recent clasament Gartner – „Top 10 Strategic Technology Trends for 2020“ –, tehnologia apare abia pe locul 9 și sub titulatura „Practical blockchain“. Este o formă indirectă de a spune că, pentru a-și demonstra valoarea reală, proiectele blockchain trebuie să depășească nivelul inițiativelor experimentale și să scaleze la dimensiuni mari, care să le permită să demonstreze că sunt capabile să onoreze așteptările.
Dar acest lucru se întâmplă deja.
Potrivit Business Insider Intelligence, în 2020 cele mai avansate industrii în implementarea proiectelor blockchain sunt:
Exemple concrete puteți extrage din a doua ediție a topului „Forbes Blockchain 50“, care reunește cele mai relevante proiecte de utilizare ale tehnologiei blockchain la nivel global. În clasament se regăsesc companii precum Amazon, Baidu, BMW, Citigroup, Credit Suisse, Daimler, De Beers, Foxconn, General Electric, Google, Honeywell, ING Group, Mastercard, Nestlé, Samsung sau T-Mobile, dar și Organizația Națiunilor Unite. Și, mai nou, și Organizația Mondială a Sănătății, care a încheiat parteneriate cu companiile IBM, Oracle și Microsoft (care dețin divizii dedicate pentru dezvoltarea și valorificarea acestei tehnologii) pentru crearea unei platforme blockchain destinate gestionarii informațiilor despre evoluția pandemiei de COVID-19.
Avem însă exemple notabile ale dezvoltării tehnologiei blockchain și în România.
De exemplu, start-up-ul Elrond din Sibiu, care a ajuns anul acesta la o evaluare de aproximativ 30 de milioane USD și care dezvoltă o tehnologie proprietară cu performanțe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin și Ethereum, ca viteză și capacitate de procesare.
Modex este un alt start-up românesc care a încheiat recent o rundă de finanțare de 50 milioane USD și a ajuns la o evaluare de 300 milioane de dolari. Cheia succesului în cazul său este CMDB, un sistem de gestiune a datelor care conectează bazele de date existente cu tehnologia blockchain și ajută la controlul și protecția datelor.
Există însă și proiecte interesante, ca de exemplu primul sistem blockchain pentru garantarea diplomelor din învățământul superior, o premieră la nivel național și european (Sistemul permite utilizarea tehnologiei blockchain pentru garantarea online a validității diplomelor emise de universitățile din România – mai multe detalii găsiți aici).
După cum se poate vedea, situația nu e chiar atât de sumbră cum o văd scepticii. Pe de altă parte însă, perspectiva critică este justificată având în vedere că, în prezent, conform specialiștilor Gartner, blockchain traversează etapa de „Trough of Disillusionment“, ce survine în evoluția fiecărei tehnologii „hype“.
Potrivit aceleiași surse, mai avem de așteptat până când blockchain va avea un impact transformațional real, pe care îl vom vedea cel mai devreme în 2028, când proiectele vor deveni pe deplin scalabile, tehnic și operațional.
Deci mai avem destul timp să ne convingem de potențialul acestei tehnologii.
Și să îi ascultăm pe critici...
